Menu
Afaceri

Ce este managementul comportamentului organizational?

Ce este managementul comportamentului organizational

Managementul comportamentului organizational (OBM) este o subdisciplina a Analizei Comportamentului Aplicat (ABA) dedicata aplicarii principiilor analitice ale comportamentului in mediile organizationale. Prin aceste principii si evaluarea comportamentului, OBM incearca sa analizeze si sa foloseasca antecedentele, influentand actiunile unui individ inainte de a se produce si, in consecinta, ce se intampla ca urmare a actiunilor cuiva, a interventiilor care influenteaza comportamentele legate de misiune si obiectivele cheie ale organizatiei si lucratorilor acesteia.

Astfel de interventii s-au dovedit eficiente prin cercetarea in imbunatatirea domeniilor organizationale comune, inclusiv productivitatea angajatilor, furnizarea de feedback, siguranta si moralul general al organizatiei mentionate.

Istorie

OBM este o subdisciplina a ABA, astfel aparitia sa provine din bazele analizei comportamentului dezvoltate de B.F. Skinner. Cartea lui Skinner – Science and Human Behavior, publicata in 1953, a servit drept temei pentru OBM prin evidentierea folosirii banilor pentru a creste comportamentele dorite, programele salariale si nivelurile mai ridicate de lauda pentru comportamentele dorite, in opozitie cu comportamentele nedorite.

Cele mai mari contributii ale lui Skinner la aparitia OBM au fost insa introducerea instructiunilor programate in sistemul educational. Aspectele instructiunilor programate s-au dovedit benefice in setarile organizationale, in special in formare. Aceasta a devenit ulterior prima aplicare a principiilor de comportament in cadrul organizatiilor.

Aparitia cercetarii in OBM s-a declansat in anii 1960, cu publicarea lucrarii lui Owen Aldis „Of Pigeons and Men”, in care el propune sa foloseasca planificari de intarire in industrii, ca primul articol OBM publicat in revista Harvard Business Review din 1961.

Journal of Organizational Behavior Management

Fondata in 1977, Journal of Organizational Behavior Management (JOBM) a servit ca un punct de reper in domeniul Managementului comportamentului organizational. Cu Aubrey Daniels ca redactor si Larry Miller ca redactor manager, primul consiliu de editori pentru JOBM a fost compus din douazeci si cinci de persoane. Diverse nume au fost utilizate pentru a descrie aplicarea principiilor de comportament in setarile organizationale, dar nasterea JOBM a consolidat utilizarea termenului Organizational Behavior Management pentru a descrie astfel de aplicatii in astfel de setari.

JOBM este o revista periodica care incearca sa publice articole de cercetare si revizuire care aplica principii ale ABA pentru imbunatatirea organizatiilor, prin schimbarea comportamentului. Domeniile abordate de-a lungul JOBM includ masurarea performantei, interventiile la nivel de performanta, stabilirea obiectivelor, feedback-ul, programele de stimulare si gestionarea bazata pe dovezi.

In 2003, ISI – Impact Factor al JOBM s-a clasat pe locul al treilea in clasamentul Journal Citation Reports pentru reviste in psihologie aplicata, stabilind in continuare JOBM ca jurnal de inalta calitate in acest domeniu.

In prezent, consiliul de redactie al JOBM este format din 72 de membri, dr. Ramona Houmanfar functionand ca editor.

Istoricul progreselor educationale in OBM

Prima universitate care a oferit un program de absolvire in OBM si analiza sistemelor, a fost Western Michigan University, sub instructia lui Dick Malott.

Un alt program timpuriu in OBM a fost initiat la Universitatea Notre Dame in 1975, odata cu sosirea lui Martin Wikoff, primul student absolvent al programului. Inainte de a participa la Notre Dame, Wikoff, cu profesori de la Universitatea din Washington, Bob Kohlenberg (Psihologie) si Terrance Mitchell (Foster School of Business) au realizat unul dintre primele studii controlate ale analizei comportamentului aplicat in afaceri; in acest caz, pentru a imbunatati performanta functionarului alimentar.

Acest studiu a fost prezentat la Conventia MABA din 1976 de la Chicago. Aplicarea sa in afaceri a fost atat de inedita, incat cercetarea a fost atribuita categoriei tematice „Aranjamente de viata experimentale”, confirmandu-i statutul de una dintre aplicatiile documentare OBM de pionierat. S-a nascut echipa de cercetare OBM Wikoff-Crowell-Anderson Notre Dame.

elegant-businesswoman-standing-office-with-digital-tablet

Interventii in OBM

Interventii anterioare

Antecedentele din OBM sunt pur si simplu definite drept declansatoare, care evoca comportamentul prin prezentarea a ceva in mediul lucratorilor, care va creste probabilitatea ca acest comportament sa apara.

Aceste interventii pot fi utilizate pentru a aborda o serie de comportamente care in final aduc beneficii organizatiei si lucratorilor organizatiei. Interventia folosita este determinata de comportamentul (comportamentele) vizat (e) si de faptul ca organizatia are sau nu dorinta ca acest comportament sa fie expus in mediul de lucru sau nu. Interventiile sunt clasificate in functie de ceea ce se face pentru a influenta comportamentul.

Interventiile mai frecvent utilizate in antecedente implica combinarea clarificarii sarcinilor, a ajutoarelor de munca si a stabilirii obiectivelor. Interventiile de clarificare a sarcinilor sunt utilizate si concepute pentru a oferi cerinte specifice locului de munca pentru angajati, prin clarificarea si promptitudinea comportamentului angajatilor.

Studiile anterioare care pun in aplicare clarificarea sarcinilor implica utilizarea de articole precum memoriile si listele de verificare pentru a se asigura ca sarcinile sunt finalizate. Interventiile privind ajutoarele de munca implica solicitari sau adaugarea de elemente din mediul de lucru, cum ar fi semne, care amintesc lucratorilor daca ar trebui sa apara sau nu, un anumit comportament.

Atunci cand sunt combinate, setarea obiectivelor este apoi introdusa pentru a stabili un standard cu privire la performanta lucratorilor intr-un interval de timp dat. In timp ce utilizarea interventiilor antecedente este una dintre cele mai comune strategii, strategiile ofera ocazia unui comportament, dar nu il mentin. Aspectul OBM se incadreaza in interventiile de consecinta.

Consecinte de interventie

Consecinta este definita ca o schimbare in mediul care urmeaza comportamentul lucratorului, ceea ce creste probabilitatea ca acesta sa fie in continuare expus in viitor. Consecintele interventiilor in OBM joaca un rol principal in mentinerea comportamentului si sunt considerate unul dintre cele mai importante aspecte ale OBM.

In OBM, feedback-ul este o metoda de interventie comuna si de succes, utilizata in setarile organizationale. Un studiu realizat in 2012 a constatat ca feedback-ul era in cercetarea de interes a peste 70% din studiile publicate in JOBM. Acest lucru se datoreaza diverselor tipuri de feedback care pot fi adaptate organizatiei si obiectivelor sale, pe langa faptul ca exista numeroase articole de cercetare care ofera dovezi empirice ale eficientei sale. Aceste tipuri includ feedback despre performanta individuala, performanta grupului, performanta individuala anterioara, performanta anterioara a grupului si performanta diferita a grupului.

Indiferent de ce consecinta a fost utilizata, un element important al interventiei OBM implica utilizarea unuia dintre principiile ABA cunoscute sub numele de armare. Acest lucru se datoreaza faptului ca atunci cand un comportament este consolidat, este probabil sa fie prezent in continuare in conditii similare cu cele care l-au consolidat. Comportamentele care vor fi consolidate sunt determinate de cadrul organizational si de obiectivele sale.

Administrare si management stiintific

OBM ar putea fi privita ca una dintre ramurile indepartate ale managementului stiintific, initial inspirata de Taylor. Diferenta principala intre managementul stiintific si OBM ar putea fi pe baza conceptelor: OBM se bazeaza pe stiinta comportamentului uman al lui B.F. Skinner. Deoarece oameni diferiti se comporta diferit in aceeasi situatie, studiile din mai multe discipline care utilizeaza mai multe metode de cercetare creeaza confuzie, impiedicand aparitia unui concept unificat de comportament organizational.

No Comments

    Leave a Reply