Ani la rând, mulți investitori români au trăit cu impresia că fiscul nu are cum să afle ce se petrece în conturile lor de pe Binance sau Kraken. Era o convingere comodă, hrănită de o legislație lăsată multă vreme în ceață. Din 2026, lucrurile se schimbă din temelii. Platformele de tranzacționare încep să raporteze automat către ANAF, iar zona gri în care s-au ascuns câștigurile nedeclarate se închide.
Partea bună e că declararea nu e nici pe departe atât de complicată pe cât pare. Luată metodic, se rezolvă într-o după-amiază. Ghidul de față se adresează omului obișnuit care a cumpărat niște cripto, fie la vârful entuziasmului, fie tentat de vreun proiect aflat în prevânzare, și acum se întreabă ce are de făcut la fisc. Pentru portofoliile cu sute de tranzacții sau operațiuni DeFi complicate, un contabil specializat rămâne cea mai sigură soluție.
Ce se declară, de fapt?
În limbajul Codului fiscal, criptomonedele nu apar ca „cripto”, ci sub eticheta de venituri din transferul de monedă virtuală, o categorie introdusă încă din 2019. Instrumentul prin care raportezi aceste câștiguri este declarația unică, cunoscută oficial drept formularul 212 sau, pe scurt, D212. Este aceeași hârtie folosită și pentru chirii, pentru dividende de la firme străine sau pentru câștiguri la bursă.
Aici se strecoară o confuzie frecventă. Faptul că ai salariu, cu impozit reținut de angajator, nu te scutește de nimic. Salariul se tratează separat. În clipa în care obții însă un venit din cripto, declarația unică devine responsabilitatea ta personală. O depune orice persoană fizică rezidentă în România care a realizat într-un an un câștig impozabil din tranzacții cu monede virtuale, indiferent de platforma folosită.
Pentru cine abia intră în domeniu, merită spus că obligațiile fiscale se adaugă peste riscurile deja cunoscute ale pieței crypto, între care volatilitatea și schimbările bruște de reglementare.
Când apare, de fapt, obligația?
Ideea de bază, cea pe care mulți o ratează, este că nu deținerea se impozitează, ci vânzarea. Poți păstra Bitcoin în portofel ani întregi fără să datorezi nimic. Obligația se naște abia când transformi valoarea dintr-o formă în alta.
Cel mai limpede caz e vânzarea în lei sau euro. Cumperi cu 100, vinzi cu 150, iar diferența de 50 de lei este câștig. Capcana pe care o ignoră mulți este schimbul dintre două criptomonede. În interpretarea ANAF, când dai Bitcoin pe Ethereum ai vândut de fapt Bitcoinul, deci ai realizat un câștig sau o pierdere, chiar dacă nu ai văzut niciun leu în cont. Situația se repetă când plătești ceva direct în cripto sau când primești recompense din staking, evaluate în lei la cursul zilei în care intră în cont.
Vine însă și o ușurare. Transferul între portofelele tale proprii, de pe un exchange pe un cold wallet, de pildă, nu generează nicio obligație. Nu ai vândut nimic. Ai mutat doar banii dintr-un buzunar în altul.
Scutirea de 200 și 600 de lei
O scutire des interpretată greșit. Un câștig sub 200 de lei pe o singură tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor tale din an să rămână sub 600 de lei. Ambele condiții trebuie îndeplinite în același timp. Dacă ai avut două tranzacții mici, de 150 de lei fiecare, ești curat. Dar o singură tranzacție din care scoți 500 de lei devine impozabilă pe loc, fiindcă a spart pragul de 200, chiar dacă totalul anual rămâne modest.
Analiza detaliată din care pornește acest material, cu exemplele de calcul explicate pas cu pas, îi aparține lui Mihai Popa, analist și jurnalist crypto și autorul principal al publicației Cryptology.ro, sursa de știri și analize dedicată pieței digitale în limba română. Cine vrea scenariile complete de calcul le găsește în materialul original de pe Cryptology.ro.
Cât plătești, în cifre reale?
Aici s-a schimbat cel mai mult și tocmai de asta e ușor să te încurci între ani. Pentru câștigurile realizate în 2025, declarate în declarația din 2026, cota de impozit este de 10 la sută. De la 1 ianuarie 2026 a urcat la 16 la sută, printr-un pachet fiscal validat de Curtea Constituțională în decembrie. Concret, profiturile făcute în cursul lui 2026 se impozitează cu 16 la sută și se declară abia în 2027.
Diferența nu e deloc neglijabilă. La un câștig de 5.000 de lei, vechiul regim însemna 500 de lei impozit, iar noua cotă ridică suma la 800. Nu întâmplător mulți investitori au grăbit vânzările în 2025, ca să prindă cota mai blândă. Un lucru simplifică totuși calculul. Sistemul românesc nu are trepte de impozitare, se aplică aceeași cotă unică fie că ai câștigat 1.000 sau 100.000 de lei.
Formula câștigului e simplă. Prețul de vânzare minus prețul de achiziție, din care mai scazi comisioanele plătite pe exchange. Când ai cumpărat aceeași monedă în mai multe rânduri și vinzi doar o parte, interpretarea acceptată de ANAF este FIFO, adică primele unități cumpărate se consideră primele vândute. Toate calculele se fac în lei. Dacă ai tranzacționat în euro, dolari sau stablecoinuri precum USDT, convertești fiecare operațiune la cursul BNR din ziua respectivă. Aici cad cei mai mulți, fiindcă uită să noteze cursul la momentul tranzacției și încearcă apoi, luni mai târziu, să reconstituie totul din memorie.
CASS, contribuția care ia oamenii pe nepregătite
Elementul care surprinde cei mai mulți investitori la prima declarație este CASS, contribuția de asigurări sociale de sănătate, cei 10 la sută care se adaugă peste impozit în anumite condiții. Vestea bună e că nu se datorează pe orice sumă. Intră în joc doar dacă veniturile tale pasive cumulate, adică cripto plus chirii plus dividende plus dobânzi, ating un prag anual calculat în salarii minime brute. Pentru declarația din 2026, salariul minim de referință este 4.050 de lei.
Sistemul funcționează pe trei trepte, ceea ce plafonează contribuția. Între 6 și 12 salarii minime datorezi CASS calculat la 6 salarii, adică 2.430 de lei. Între 12 și 24 de salarii, contribuția se calculează la 12 salarii, deci 4.860 de lei. Peste 24 de salarii se aplică plafonul maxim, 9.720 de lei. Partea bună a mecanismului e că, oricât de mare ar fi câștigul, CASS nu urcă la nesfârșit. În schimb, contribuția pentru pensie, CAS-ul de 25 la sută, nu se aplică deloc pe câștigurile din cripto.
Redacția Cryptology.ro urmărește îndeaproape felul în care fiscul românesc se adaptează la un domeniu aflat în plină mișcare, fie că e vorba de reglementarea burselor sau de impozitarea celor mai promițătoare criptomonede de viitor. Prin articolele semnate de specialistul Mihai Popa, schimbările legislative ajung la cititorul român pe măsură ce se produc, traduse în limbaj clar, fără jargonul care de obicei îndepărtează publicul.
Pașii de completare
Cel mai bun serviciu pe care ți-l poți face este să nu deschizi formularul până nu ai cifra finală pregătită. Descarcă rapoartele anuale de pe toate exchange-urile folosite în anul respectiv, centralizează tranzacțiile într-un singur fișier, convertește-le la cursul BNR corect, aplică FIFO și scazi comisioanele. La final trebuie să ajungi la o singură cifră, câștigul net anual, plus baza pentru CASS, dacă e cazul. Cu numărul acesta în mână, formularul devine o formalitate.
Declarația se depune online, cel mai comod prin Spațiul Privat Virtual al ANAF. Marele avantaj e că, dacă o completezi direct în SPV, nu ai nevoie de semnătură electronică. Din 2026, formularul 212 se poate completa direct în browser, fără fișiere XML capricioase, iar în secțiunea veniturilor din transferul de monedă virtuală introduci direct câștigul net și lași formularul să calculeze impozitul.
Atenție însă la declarația precompletată, o noutate care importă automat datele de la angajatori, bănci și brokeri români. Ea nu include veniturile din cripto, nici pe cele de la brokerii străini. Faptul că în SPV nu apare nimic despre cripto nu te scutește de nimic. Sumele trebuie adăugate manual, iar răspunderea rămâne integral a ta. La final, verifică recipisa oficială din secțiunea de mesaje. Fără ea, în ochii ANAF nu ai depus nimic.
Termene și o mică economie de care poți profita
Termenul limită este 25 mai a anului următor celui în care ai realizat câștigurile, deci 25 mai 2026 pentru veniturile din 2025. Statul oferă însă o bonificație de 3 la sută din impozit dacă depui declarația și plătești integral, impozit plus CASS, până la 15 aprilie. Ambele condiții trebuie îndeplinite în același timp, adică și depunerea, și plata completă. Nu e o avere, dar nu are rost să lași banii pe masă.
De ce se închide zona gri
Revin la neîncrederea de la început, fiindcă exact aici s-a răsturnat totul. Prin transpunerea directivei europene cunoscute drept DAC8, platformele care oferă servicii cu criptoactive au acum obligația să raporteze automat către ANAF tranzacțiile utilizatorilor români. Rolul burselor centralizate în tot acest angrenaj se schimbă, ele devenind și sursă de date pentru fisc. Prima raportare efectivă se va face în martie 2027, pentru activitatea din 2026. Din acel moment, orice diferență între ce ai declarat tu și ce raportează platformele poate declanșa o verificare, iar scuza neclarităților legislative dispare. Nu întâmplător, confidențialitatea financiară a urcat pe primul loc în agenda industriei crypto, tocmai fiindcă transparența devine regula.
Contextul mai larg confirmă aceeași direcție. De la 1 iulie 2026, platformele au nevoie de autorizare conform cadrului european MiCA pentru a funcționa cu drepturi depline în Uniune. Piața se maturizează accelerat, iar modul în care blockchainul se împletește cu sistemul financiar clasic face ca astăzi criptomonedele să fie tratate tot mai mult ca un activ financiar obișnuit, nu ca un experiment exotic.
Odată ce raportarea automată prinde viteză, singura strategie sănătoasă rămâne să tratezi câștigurile din cripto exact ca pe orice alt venit, cu evidență ordonată și obligații respectate la timp. Liniștea de a ști că totul e în regulă valorează, pe termen lung, mult mai mult decât cei câțiva lei economisiți dintr-o omisiune riscantă. Iar după ce parcurgi procesul o dată, a doua oară durează cât o cafea.
